Vitamina B12: Cine are risc mai mare de deficit

Vitamina B12 este esențială pentru formarea normală a globulelor roșii, funcționarea sistemului nervos și sinteza ADN-ului. Organismul o poate stoca în cantități importante, motiv pentru care un deficit se poate instala lent și poate rămâne neobservat o perioadă îndelungată. Atunci când rezervele scad suficient, pot apărea anemie, oboseală, slăbiciune și manifestări neurologice.

Riscul de deficit nu depinde doar de cantitatea de vitamina B12 consumată. Pentru absorbția acesteia sunt necesare mai multe etape digestive, iar anumite boli, intervenții chirurgicale și medicamente pot perturba procesul. De aceea, o persoană poate avea o alimentație aparent variată și totuși să dezvolte un deficit. Identificarea grupelor cu risc permite efectuarea analizelor și administrarea tratamentului atunci când există o indicație medicală.

Persoanele care nu consumă produse de origine animală

Vitamina B12 se găsește în mod natural în principal în alimentele de origine animală, precum carnea, peștele, ouăle și produsele lactate. Din acest motiv, persoanele care urmează o dietă vegană au un risc mai mare de aport insuficient dacă nu consumă alimente fortificate sau suplimente adecvate.

Și unele persoane vegetariene pot avea un aport redus, în funcție de alimentele incluse în dietă. Riscul devine mai relevant atunci când regimul este urmat timp îndelungat fără monitorizarea surselor de B12.

În aceste situații, planificarea alimentației și discutarea necesității suplimentării cu un medic sau dietetician pot preveni apariția deficitului.

Vârsta poate influența absorbția vitaminei B12

Odată cu înaintarea în vârstă, unele persoane dezvoltă modificări ale stomacului care reduc capacitatea de a elibera vitamina B12 din alimente. Scăderea secreției de acid gastric poate contribui la absorbția mai dificilă a vitaminei provenite din surse alimentare.

Acest lucru nu înseamnă că toate persoanele în vârstă vor avea deficit. Totuși, vârsta trebuie luată în considerare împreună cu alimentația, simptomele, bolile existente și tratamentele utilizate.

Analizele de sânge pot fi recomandate atunci când există factori de risc sau manifestări compatibile cu un deficit.

Anemia pernicioasă reprezintă o cauză importantă

Absorbția vitaminei B12 necesită o proteină numită factor intrinsec, produsă la nivelul stomacului. În anemia pernicioasă, un mecanism autoimun afectează procesul necesar absorbției eficiente a vitaminei B12.

În această situație, simpla creștere a consumului de alimente bogate în B12 poate să nu rezolve problema. Este necesar un tratament adaptat cauzei deficitului, stabilit de medic.

Anemia pernicioasă ilustrează de ce un nivel scăzut de vitamina B12 nu trebuie interpretat exclusiv drept consecința unei alimentații necorespunzătoare.

Bolile digestive și operațiile pot crește riscul

Anumite afecțiuni care afectează stomacul sau intestinul subțire pot interfera cu absorbția vitaminei B12. Printre situațiile relevante se numără unele boli inflamatorii intestinale sau alte afecțiuni care modifică zona intestinală implicată în absorbție.

Riscul poate crește și după anumite intervenții chirurgicale asupra stomacului sau intestinului, inclusiv unele operații bariatrice. În funcție de procedură, absorbția nutrienților poate fi modificată pe termen lung.

Pacienții aflați în asemenea situații pot avea nevoie de monitorizarea periodică a vitaminei B12 și a altor nutrienți, conform recomandărilor echipei medicale.

Unele medicamente pot contribui la deficit

Utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente poate influența absorbția sau nivelul vitaminei B12. De exemplu, medicamentele care reduc aciditatea gastrică pot diminua eliberarea vitaminei din alimente în anumite situații.

Metforminul, utilizat frecvent în tratamentul diabetului de tip 2, poate fi asociat cu reducerea nivelului de vitamina B12 la o parte dintre pacienți.

Aceste informații nu reprezintă un motiv pentru întreruperea tratamentului. Dacă un medicament este necesar, medicul poate decide dacă este indicată monitorizarea vitaminei B12 sau suplimentarea. Tratamentul prescris nu trebuie modificat fără recomandare medicală.

Ce simptome poate produce deficitul de B12?

Manifestările pot fi nespecifice. Oboseala, slăbiciunea, paloarea, palpitațiile sau dificultățile de concentrare pot apărea în contextul anemiei, dar pot avea și numeroase alte cauze.

Deficitul de vitamina B12 poate produce și simptome neurologice, precum furnicături sau amorțeli la nivelul mâinilor și picioarelor, tulburări de echilibru ori alte modificări neurologice. Unele dintre acestea pot apărea chiar și fără o anemie evidentă.

Din acest motiv, simptomele persistente nu ar trebui tratate prin suplimentare aleatorie înainte de stabilirea cauzei.

Cum este verificat un posibil deficit?

Evaluarea poate include hemoleucograma și măsurarea concentrației vitaminei B12 în sânge. În anumite situații, medicul poate solicita teste suplimentare pentru clarificarea unui rezultat neconcludent sau pentru identificarea cauzei deficitului.

Tratamentul depinde de severitate și de mecanismul problemei. În unele cazuri sunt suficiente suplimentele administrate oral, în timp ce alte situații pot necesita scheme diferite, inclusiv administrare injectabilă.

Vitamina B12 este indispensabilă sănătății sângelui și sistemului nervos, iar riscul de deficit este mai mare în anumite regimuri alimentare, la unele persoane vârstnice și în prezența problemelor de absorbție sau a anumitor tratamente. În locul suplimentării fără o indicație clară, persoanele cu factori de risc sau simptome persistente ar trebui să discute cu medicul și să efectueze investigațiile recomandate. Identificarea corectă a cauzei permite alegerea tratamentului potrivit și prevenirea complicațiilor unui deficit prelungit.